Select Page
Atât de chimic, fizic şi chiar matematic!

Atât de chimic, fizic şi chiar matematic!

Parcă timpul trece,
parcă mă opresc să te mai strig.
Parcă sunt tot în cădere deşi încerc să mă ridic.
Parcă te uit, parcă încerc,
câteodată cred chiar că aş reuşi.
Vorbesc în alte limbi pe care cred că nu le-ai şti.
Crezând că dacă nu ai înțelege,
nu ne-am mai învârti ca doi tâmpiți în cerc.
Parcă te uit, sau cel puțin – încerc.

Parcă-i ciudat să folosesc cuvântul “parcă” – obsesiv
şi să mai cred în “poate” când nu mai e niciun motiv.
Poate nu ştii şi nu vei înțelege niciodată ce tot înşir pe foi fără vreo noimă,
atât de neîndemânatic,
dar te iubesc atât de chimic, atât de fizic, atât de matematic.

Parcă nu-ți mai scriu şi nu aştept să scrii nimic,
sunt iarăşi în cădere deşi încerc să mă ridic.
Şi te iubesc în toamne, şi în primăveri – devreme,
şi parcă niciodată nu aş mai obosi,
vorbesc în alte limbi străine pe care cred că nu le-ai şti.

Şi dacă nu ai înțelege
că “metaforic” ar fi chiar sinonim cu “emblematic”,
poate ți-ar fi prea greu să descifrezi
că pot iubi

atât de chimic, atât de fizic şi de matematic.

Îmi eşti tot, îmi eşti de toate!

Îmi eşti tot, îmi eşti de toate!

Îmi eşti tot ce nimeni nu mi-a fost
niciodată.
Îmi eşti strigăt de harpă,
de pian care nu ține cont de note.
Îmi eşti primăvară în culori pastelate.
Îmi eşti tot, îmi eşti de toate!

Îmi eşti înalt şi îmbrăcat la ultima modă,
cu mâinile tandre la orice atingi.
Nu plângi…
sau nu laşi să se vadă.
Eşti atât de bărbat când mă cerți,
spunând întruna că nu am dreptate.
Îmi esti tot, îmi eşti de toate!

Stau câteodată şi îți caut defecte,
ai câteva, dar nu mă sperie asta.
Nu mă sperie nici faptul că nu poți
dormi cu mine o noapte întreagă.
Că nu vrei nuntă cu acte.
Dar…
Îmi eşti tot, îmi eşti de toate!

Găteşti pentru mine şi alegi vinuri cu grijă.
Așezi masa şi florile, te privești în oglindă,
în timp ce mă aștepți.
Pe hol se aud tocurile mele în grabă.
Inima îmi bate mai tare
şi asta pentru că poate…
Îmi eşti tot, îmi eşti de toate.
În același timp!

Aş vrea să mă înveți să țin o rachetă de tenis în mâini.
Aş vrea să mă ajuți să nu mai plâng din orice prostii.
Aş vrea ca nimeni să nu îți mai fie
şi să nu fii.
Nimănui – de tot şi de toate.

Îmi eşti înalt şi îmbrăcat la ultima modă.
Îmi eşti ce nimeni nu mi-a fost niciodată.
Primăvara îmi eşti –
în culori pastelate.
Tot…şi de toate.
În același timp!
(more…)

Iubirea noastră care refuză să moară…

Iubirea noastră care refuză să moară…

Nu cere şampanie şi nici fructe de mare,
nici țigări nu fumează la ceas de seară,
vrea doar să o ştim ca pe
“Iubirea noastră care refuză să moară”.
Astăzi a venit la uşa mea,
astăzi am văzut-o prima oară,
s-a prezentat respectuos:
– Eu sunt “iubirea care refuză să moară”.
Dac-o vedeai ce mândră îmi vorbea,
in timp ce am băut cafea.
A zis ca ii place cum
spargem pahare când ne certăm
şi cum iți arunc haine din dressing, furioasă.
Cum reluăm
jocul dea “lasă-mă dar nu mă mai lasă”.

Iubirea asta e un fel de must-have,
un rău necesar,
iar tu dintre toți, spune ea
îmi eşti cel mai iubit adversar.
Fragilă mă ştie, puternic te vrea şi
nu se poate abține,
s-asculte perdelele bârfindu-ne
în limbi străine.

Nu cere medalii pentru victorii,
nici note mari pentru teste.
Nu fuge, ea scrie,
file întregi de poveste.
Seara nu ajunge nici moartă, nici vie,
prin paturi străine şi reci câteodată,
bătută de soartă, plăteşte chirie
sau doarme în gară.
Ascunde de tine că refuză să moară.

Îmi scrie scrisori când înfloresc în primăvară merii,
Spunând că dacă mâine nu-i minciună
şi dacă tu de-acolo de departe
vei reveni…
trupurile noastre dezbrăcate
încă vor fi
must-have-ul verii.

Cât de frumoasă ai fost!

Cât de frumoasă ai fost!

Bună,
Ce faci?
Am văzut lumina aprinsă şi după perdea –
spatele tău şi grijile din umbra ta.
La masa de la geam îți desluşesc
mâinile mişcându-se gătind ceva.

 
Ai şi pe nas, şi pe buze – făină,
afară ninge aproape abundent,                          şi el nu o să vină.
Degeaba aştepți, hai lasă rochia                   şi umple cada.
Degeaba.
Degeaba găteşti.
Degeaba îmbătraneşti.

 
Iubind fantoma lui din trecut.
Ce faci? La geam încă îți arde lumina
şi eu încă mă uit.
Cum lacrimile îți cad pe obrajii obosiți.
De ce te eviți?

 
Împrăştie, împrăştie făină peste tot,
Eu încă pot, eu încă pot sta sub stâlpul luminat,
sub care se vede zăpada căzând fără rost.
Cât de frumoasă ai fost.

 
La geam scârțâie tristețea,                             tu ai riduri vizibile şi câteva fire de-un alb naucitor.
Cât de frumoasă ai fost                                  şi cât de bolnavă de dor.

 

Cuierul ține un palton mai vechi decât toate amintirile strânse.
Pozele lui în alb-negru
în cleşti ruginite stau prinse.

 
Am văzut lumina aprinsă                           şi după perdea.
Cât de frumoasă ai fost
şi cât de a mea!

Ce am învățat de la omul – Pavel Stratan!

Ce am învățat de la omul – Pavel Stratan!

Despre el se scriu și se spun multe. Și mai multe însă, preferă să le păstreze nedescoperite sau le împarte doar cu oamenii dragi. Modest și transparent, fără măști sau zâmbete false, însoțit mereu de chitară, inspirație, voce inconfundabilă și o prezență atrăgătoare.

Stau pe canapea în studioul unei televiziuni din Chișinău, aștept cuminte intrarea în emisiune, mi se spune că intru după cineva, schimb câteva vorbe cu prietena mea și mă gândesc că de data asta trebuie să mă debarasez de emoții, sunt a doua oară în acest an la această emisiune. Prezentatorul e tare haios și ne cunoaștem deja, deci nu ar trebui să îmi fac griji.

Intră Pavel Stratan…aha, deci el este primul. Ne salutăm, ne întindem mâinile reciproc.

– Pavel, spune el oarecum timid cu un zâmbet de care rar am văzut. (Știe el că eu îl „știu”, pe el toată lumea îl „știe”).

– Corina, răspund eu zâmbind discret.

Mai sunt câteva minute până la începerea emisiunii și în studio e agitație. Pavel încearcă să își acordeze chitara și să își pregătească vocea. 2 minute până la intrarea în direct.

– Corina, tu intri prima, îmi spune producătoarea, cu care am devenit prietene între timp. Mi se prinde lavaliera și mă așez pe canapea lângă prezentator.

De ce să am emoții?  Nu este nici mai mult nici mai puțin decât o emisiune în direct, în care Pavel Stratan este în spatele meu, iar mama mă urmărește emoționată de acasă, nu trebuie decât să vorbesc despre versurile mele aproape erotice iar la prezentarea mea de către moderator în acest sens, îl văd pe Pavel ușor surprins.

Îmi termin apariția de 15 minute iar după mine intră el, facem o poză apoi mă așez pe scaunul de lângă și îi urmăresc interviul. Are emoții când vorbește, în schimb ele dispar atunci când se aude primul sunet de chitară. Melodie în premieră, liniște în studio, el cântă, restul, inclusiv eu – ascultăm…și se așterne un fel de magie inexplicabilă.

Povestea e lungă, eu l-am cunoscut altfel, eu l-am cunoscut pe omul din spatele scenei, din spatele numelui, din spatele succesului. Iar Pavel Stratan – omul, este surprinzător.

Am învățat de la el că femeile trebuie să fie făcute fericite de către bărbații de lângă ele, chiar dacă pentru asta e nevoie „să îi spui că roata e pătrată, chiar de ea pătrată nu-i”.

Am aflat că își adoră atât de mult familia, „încât îi este dor chiar și atunci când sunt împreună” și că „cu cât mai jos apleci capul când te închini, cu atât mai mult te înalți”. 

Mi-a spus că “în spatele fiecărei magii există multă muncă și secrete care trebuie păstrate și că în spatele fiecărei melodii există o poveste mult mai profundă decât înțeleg unii”.

Am fost una dintre primele persoane care a auzit piesa “Ața de pe mosorel” din albumul care va fi lansat în primăvara acestui an.

– Corina, viața e ca ața de pe mosorel, tot mai puțină cu fiecare zi. Încearcă să faci ceea ce poți, cu ceea ce ai, acolo unde ești.

I-am întins o carte pe care am scris scurt – „Cu atâta drag, Corina!”

El știe că asta înseamnă mai mult decât un „mulțumesc”, și că vorbele nu pot înlocui câteodată niște clipe „pline”, oricât de bine ne-am pricepe și eu și el –  la „cuvinte”.

Pe Pavel Stratan îl găsiți aici: pavelstratan.com și aici: https://www.facebook.com/PavelStratan/?fref=ts.

Free Divi WordPress Theme, Find new Free Android Games at dlandroid24.com