Select Page
Cât încă sunt Bolnava ta de dor!

Cât încă sunt Bolnava ta de dor!

Poate să fie vară şi eu să port câte o rochie în fiecare zi…
Crezi că ar fi? Crezi că aş fi?
Fericită?

La braț să am pe rând câte o altă geantă,
să schimb colecții “haute couture”
şi-n jur,
şi-n jur să văd doar alte zâmbete
dar nu al tău.
Mi-e rău.

Nu vreau şampanie,
de ați pleca în acest moment,
să mă lăsați în linişte să mai vorbesc cu mine.
Mi-e rău.
Da, aşa se spune atunci când nu ți-e bine.

Dar când ți-e dor? Dar când te doare?
Când sufletul stă în picioare,
la o masă rotundă, de câteva luni
şi alungă furtuni
fără să ştie când e noapte sau zi…
Crezi că sunt? Crezi că aş fi?
Fericită?

Lacrimi fug, fug pe gât şi pe sâni.
Am fost sclavi, te intreb?
Nu – răspunzi.
Nu, la naiba.
Dar stăpâni? Nici atât!
Ne-am iubit.

Poate să fie toamnă şi să mă îmbrace în caşmir,
să alunge ploile şi să acopere podeaua
cu sunete de jazz amorțite,
iubite…
Ceasul se trece şi el,
frigul nu mă sperie deloc
şi în fine…
mi-e rău.
Da, îmi e rău.
Aşa mă simt când nu îmi e bine.

Aş vorbi în franceză şi în rusă în același timp,
aş minți tot restul lumii,
nebunii…
nebunii la care le-a fost furat viitorul,
plânge şi cerșetorul
de la colțul străzii de vis à vis,
ți-aş citi,
multe prostii, beată fiind,
ți le-aş citi în cor.
Mi-e rău, mi-e rău atunci când nu îmi este bine,
cât încă sunt Bolnava ta de dor!

Free Divi WordPress Theme, Find new Free Android Games at dlandroid24.com